Sezonul sinuciderilor
A venit caldura, se simte miros de mare, manele de la vecinul de jos, cocalarii stau si petrec in fata blocului pana tarziu, dar din cand in cand mai apare cate o balta de sange pe caldaram cauzata de un emolar prost, care a ajuns la maximul sentimentelor de tristete si se arunca in gol de la etajul 10.
Chiar nu pot sa inteleg cum poate cineva sa fie atat de fraier incat sa isi ia viata. Sa o luam asa: esti un ratat, parintii iti sunt la munca in Italia, esti trist, esti emo, te doare-n fund de scoala. Chiar nu poti sa o rezolvi decat daca te sinucizi? Culmea ratarii este atunci cand ajungi la concluzia ca esti un ratat, ca ai trait degeaba, vrei sa te sinucizi, te arunci in gol, dar nu mori. Atunci inseamna ca esti un ratat incurabil, pentru ca nici macar sa te sinucizi ca lumea nu esti in stare. Daca as fi emo, nu m-as sinucide din urmatoarele motive:
- Nu vreau sa ajung subiect de discutie la OTV. Nu vreau sa fie un serial prezentat de Lazarus si Diaconescu, care sa-mi poarte numele.
- Nu vreau sa apar zilnic timp de cateva saptamani, pe prima pagina a tabloidelor, iar de fiecare data sa se faca public un episod din viata mea de cacat de pana atunci.
- Nu vreau ca bloggeri ca mine sa scrie despre mine si sa-si bata joc de mine (ati inteles ceva?)
Ce poate fi atat de grav incat sa te faca sa te sinucizi? Nu cred ca nu exista cale de mediere a unei situatii, oricat de grav ar fi. Un psiholog, spre exemplu. El iti poate oferi o consiliere profesionala, nu colega de banca, cea care iti spune sa “ii dai o lectie baiatului care te-a parasit, fa ceva care sa il marcheze pe viata”. Pentru multi romani, mersul la psiholog este considerat a fi ceva umilitor, iar cei care o fac sunt catalogati imediat a fi nebuni. Acest lucru se datoreaza unui anumit traditionalism pe care il pastreaza multi, dar si a lipsei de educatie, a incapacitatii de a face diferenta dintre un psihiatru si un psiholog.
Pana acum au tot fost sinucideri. Numai in Iasi au loc trei tentative pe zi, asa ca sunt obisnuit, dar cazul elevei de 12 ani, care s-a aruncat de la zece este primul care ma impresioneaza. Stau si ma gandesc la faptul ca eu la 12 ani inca ma mai uitam pe Fox Kids la “Copiii de la 402″ , iar aceasta fata era emo, avea un iubit de 17 ani si s-a sinucis la aceeasi varsta la care eu ma dadeam in vant dupa filme cu Van Damme. Trebuie sa existe o anumita cauza care sa ii maturizeze atat de devreme pe copii. Unii spun ca ar fi desenele animate japoneze. Si eu cred. Sunt cele mai mari mizerii. Sa fim seriosi, ce desene animate normale prezinta oameni carora le sunt zburate capetele, sange pe pereti si sinucideri la greu? “Tom & Jerry” ce au? Alea erau desene ca lumea, nu “Samuraiul mortii”, “Stapanii iadului” si alte cacaturi de pe Anime+ .
O alta cauza ar fi muzica. Mie chiar imi este mila de cei care sunt obsedati de
muzica, cei care nu pot rezista o ora fara casti, cei care ii copiaza pe artistii lor preferati in ceea ce fac. Multi nu asculta sfaturile unui psiholog , dar asculta sfaturile suicidale ale lui Bill cel fara de liceu, care n-a citit in viata lui o carte ca lumea, solistul de cacat al celor de Tokio Hotel, bagami-as pula-n ei de rupti (scuzati-ma, dar nu pot sa ma stapanesc cand aud de trupele astea emo rasarite peste noapte). Ma uit la muianul lui Bill. Uitati-va la el. Cum ar putea cineva in deplinatatea facultatilor sale mintale sa asculte ce spune baiatul - fata, acest avorton plin de fite si bani, unul care nu are experienta de viata si care nu a stat in viata lui la o coada la carne, un idiot de bani gata? Chiar imi este mila de emolari. Sa ajungi la un nivel atat de josnic, incat sa asculti toti cacatii…
Ma gandesc la un parinte normal. Nu poti sa iti dai seama cand fiica ta a luat-o pe cai gresite? Nu vezi ca se machiaza ca o curva care face scurturi pe gratis? Mare parte din vina este a parintilor. Va tirati in Italia sa faceti bani si lasati rapandulele de capul lor in tara. Ce va asteptati? Sa fie cuminti? Sotto…